Guvernare transparenta, deschisa si participativa!

Published 15/02/201910/09/2019 by Poenaru Irinel

In vederea indeplinirii obiectivelor proiectului cu aplicare nationala ”Guvernare transparenta, deschisa si participativa – standardizare, armonizare, dialog imbunatatit” – cod SIPOCA 35 rezultat in urma parteneriatului dintre Secretariatul General al Guvernului (SGG) si Ministerul Afacerilor Interne (MAI), afisam mai jos link-ul care cu informatiile detaliate:

„Guvernare transparentă, deschisă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit”- cod SIPOCA 35

Contractul Colectiv de Munca

Published 13/02/201913/02/2019 by Poenaru Irinel

Acord colectiv 2019

Acord MTS – SNST 2019

Contract colectiv de munca 2019

Declaratia de avere si de interese

Published 06/02/201906/02/2019 by Poenaru Irinel

Comanescu Adrian

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Dan Marius Silvian

Declaratia de interese

Declaratia de avere

Diaconu Rozalia

Declaratia de interese

Declaratia de avere

Dinu Paul Viorel

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Dumbravescu Ioan

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Folescu Carmen Nicolle

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Gealapu Ileana

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Ion Popescu Clara Georgiana

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Marinescu Bogdan

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Nadolu Silvia Ana

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Preoteasa Rodica

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Poenaru Irinel

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Socoleanu Amelia

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Tufeanu Daniela

Declaratia de avere

Declaratia de interese

Unitate în diversitate!

Published 04/02/201904/02/2019 by Poenaru Irinel

Duminică 03.02.2019, in Sala V.I.P. a avut loc prima întâlnire din anului 2019 a Asociației ”Ridica-te și umblă!”, eveniment la care au luat parte aproximativ 25 de persoane, organizatori și oameni cu dizabilități.

De admirat modul de viață al celor care în ciuda infirmităților pe care le au își poartă cu demnitate povara, fără să se plângă sau să se înverșuneze. Ba din contra am văzut la ei seninătate, bucuria vieții, demnitate și un optimism care te face să te gîndești mai mult la viață și la valoarea ei.

Daniel Soare a expus câteva idei despre Antonio Stradivari care fabricat un număr impresionant de instrumente muzicale (aproximativ 1.100), dintre acestea fiind cunoscute până în zilele noastre mai bine de 600, cel mai celebru instrument, fiind vioara ”Messeas”, dar care nu a fost niciodată folosită la cântat. Această vioară la ora actuală are o valoare de piață de estimată la aproximativ 20-30 milioane de euro.

A fost și istorie încărcată de spiritualitate, în prim plan fiind regele Solomon, pe care toată creștinătatea îl recunoaște ca fiind autorul Pildelor și al Proverbelor biblice.

Pentru că au fost prezenți și copii în sală, doamna Vega Marcu Laura, a recitat pentru ei poezia ”Cațelușul Șchiop” de Elena Farago, iar domnul Din Gheorghe a recitat pentru persoanele trecute de vârsta copilăriei. Nu a lipsit nici muzica clasica, de această parte ocupandu-se două micuțe eleve ale Școlii Populare de Arte Roberta Brânzan și Amedeea Unteșu.

Sub cupola Sălii Sporturilor ”Traian” se concurează permanent, dar am văzut că nu sunt doar lupte pentru premii și titluri, care să recunoască valoarea sportivă. Am văzut luptători ai vieții de zi cu zi, iar asta nu poate decât să ne bucure și să ne dea un impuls.

Strategia Uniunii Europene privind tineretul

Published 10/01/201910/01/2019 by Poenaru Irinel

În decursul următorului deceniu, Uniunea Europeană îşi va înscrie acţiunea în cadrul desenat de câţiva vectori desprinşi din natura noii etape a civilizaţiei – societatea informaţională, educaţia şi cercetarea.
Strategia de la Lisabona în domeniul politicilor care vizează tineretul, intitulată „Tineretul – Investiţie şi Capacitare”, arată că tineretul reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, mai ales în actuala criză economică şi financiară şi, în societatea noastră tot mai îmbătrânită, tinerii sunt o resursă preţioasă. Deşi astăzi tineretul din UE se bucură de oportunităţi numeroase, ei se confruntă, totodată, cu provocări dificile, deoarece mulţi părăsesc şcoala şi locul de muncă sau sunt ameninţaţi de sărăcie şi excludere socială. Noua strategie evidenţiază importanţa muncii prestate de tineri şi defineşte măsuri eficiente pentru o mai bună implementare a politicilor privind tineretul la nivelul UE.
Obiective ale Strategiei:
1.    crearea de oportunităţi în domeniile educaţiei, ocupării forţei de muncă şi al creativităţii şi antreprenoriatului
propus a se realiza prin câteva măsuri concrete precum învăţarea pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea învăţământului non-formal, combaterea abandonului şcolar, relaxarea condiţiilor pentru favorizarea liberei mişcări forţei de muncă în Uniunea Europeană, diversificarea calificărilor pentru un acces mai facil pe piaţa forţei de muncă europene, dezvoltarea calificărilor tinerilor pentru un acces mai facil pe piaţa forţei de muncă, încurajarea antreprenoriatului tânăr, facilitarea accesului la noile tehnologii
2.   îmbunătăţirea accesului şi a participării depline a tuturor tinerilor la viaţa societăţii, incluzând domenii precumsportul şi sănătatea, participarea civică. Măsurile concrete prin care se vor realiza aceste obiective sunt: mobilizarea tuturor factorilor implicaţi, pentru a extrage şi ajuta categoriile de risc, realizarea unor campanii de informare asupra problemelor de sănătate şi stimularea reţelelor de informare pentru tineri, dezvoltarea de standarde calitative în legătură cu participarea tinerilor la viaţa socială sau promovarea chiar şi printre tinerii neorganizaţi în structuri de tineret a tehnicilor de tip e-democraţie.
3.   promovarea solidarităţii între tineri şi societate prin accentuarea unor domenii precum incluziunea socială, voluntariatul şi încurajarea unei relaţii ecologice cu lumea înconjurătoare.
Măsuri: accesul la fonduri şi programe europene, iniţierea unor modalităţi de protejare a drepturilor voluntarilor, dezvoltarea unor sisteme naţionale privind mobilitatea tinerilor, realizarea unor campanii de conştientizare a drepturilor fundamentale ale omului şi stimularea abordărilor ecologice de consum şi producţie, în rândul tinerilor.
Generaţia tânără reprezintă o resursă în curs de diminuare, estimându-se că procentul de 20% din populaţie pe care îl constituie în prezent va scădea la 15% până în 2050. Strategia de la Lisabona propune o abordare trans-sectorială, având în vedere atât acţiuni pe termen scurt cât şi pe termen lung, evidenţiind importanţa muncii prestate de tineri şi abordează o metodă simplificată, mai flexibilă, de coordonare între statele membre în legătură cu politicile privind tineretul.
Un accent deosebit se pune, în plus, pe crearea de timp liber şi pe dezvoltarea de oportunităţi privind perfecţionarea calificărilor, aptitudinilor şi a creativităţii, altfel spus, se stimulează abilităţile necesare “locuirii” în viitoarea societate a cunoaşterii prin încurajarea exprimării propriei personalităţi şi a talentelor proprii.
Guvernele statelor membre sunt invitate să înlesnească un dialog periodic cu tinerii europeni.

http://mts.ro/wp-content/uploads/2013/09/doc-1-LexUriServ.pdf

HOTĂRÂRE Nr. 888 din 14 noiembrie 2013

Published 10/01/201910/01/2019 by Poenaru Irinel

HOTĂRÂRE Nr. 888 din 14 noiembrie 2013 privind modificarea şi completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 722 din 25 noiembrie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. I

Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) La competiţiile sportive interne şi internaţionale, în afară de sportivi, pot participa antrenori, medici, asistenţi medicali, fizioterapeuţi, operatori video, arbitrii, observatori, alţi specialişti, precum şi alte persoane din cadrul autorităţii, instituţiei sau structurii sportive participante ori din afara acesteia, care contribuie la asigurarea condiţiilor tehnice şi administrative necesare efectuării deplasării, participării sportivilor în competiţie şi realizării obiectivelor propuse.”

La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Cazarea participanţilor la activităţile sportive organizate în ţară se poate face, după caz:

a) în unităţile de cazare pentru sportivi;
b) în cămine şcolare sau studenţeşti;
c) în locuinţe închiriate în condiţiile legii;
d) în moteluri, campinguri sau în hoteluri până la categoria 3 stele inclusiv.”
La articolul 14 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“a) de către federaţiile sportive naţionale sau cluburile sportive, pentru sportivii din loturile olimpice şi naţionale, la toate categoriile de vârstă – până la 900 lei lunar/persoană;

b) de către direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti sau cluburile sportive, pentru ceilalţi sportivi legitimaţi din secţiile cluburilor, la toate categoriile de vârstă – până la 600 lei lunar/persoană.”
Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 16

Cluburile sportive care au echipe sau grupe de copii şi juniori pot acorda acestora în ziua antrenamentului, pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, fructe, miere sau alte produse cu efect nutritiv similar, în limita sumei de până la 9 lei/sportiv.”

La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Organizaţiile sportive care organizează competiţii sportive interne şi internaţionale pot finanţa, pentru arbitrii şi oficialii delegaţi la acestea, cheltuieli privind indemnizaţia de arbitraj în limitele următoare:

La discipline individuale:

– lei –

______________________________________________________________________________

| Competiţii sportive | |

| internaţionale | Competiţii sportive interne: |

| organizate de: | |

|________________________|_____________________________________________________|

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

| 210 | 140 | 30 | 60 | 100 | 140 |

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

La jocuri sportive:

– lei –

______________________________________________________________________________

| Competiţii sportive | |

| internaţionale | Competiţii sportive interne: |

| organizate de: | |

|________________________|_____________________________________________________|

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

| 210 | 140 | 30 | 60 | 100 | 210” |

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

La articolul 17, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) Cheltuielile de transport, masă şi cazare pentru arbitrii şi oficialii delegaţi la competiţiile sportive pot fi finanţate de către entităţile sportive organizatoare în limitele prevăzute de prezentele norme.”

Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 18

Cheltuielile privind asigurările pentru accidente ale persoanelor, precum şi pentru asigurarea materialelor şi echipamentelor sportive, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri necesare realizării acţiunilor sportive pot fi efectuate astfel:

______________________________________________________________________________

|crt.| | cheltuielilor | |

|____|____________________________________|____________________|_______________|

|____|____________________________________|____________________|_______________|

|____|____________________________________|____________________|_______________|

|____|____________________________________|____________________|_______________|

|____|____________________________________|____________________|_______________|

|____|____________________________________|____________________|_______________|

După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu următorul cuprins:

“ART. 24^1

(1) În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiei Ministerului Tineretului şi Sportului prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. i) liniuţa a treia din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, la propunerea organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale, se poate acorda titlul de sportiv de înaltă performanţă sportivului de performanţă care îndeplineşte următoarele condiţii:

– la disciplinele sportive individuale:

– s-a clasat pe locurile I – VI la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale;

– s-a clasat pe locurile I – VI la campionatele mondiale, locurile I – III la campionatele europene în probele olimpice, în ciclul olimpic aflat în derulare, şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale;

– la jocurile sportive:

– a participat cu echipa la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale;

– s-a calificat la turneele finale ale campionatului mondial şi/sau la turneele finale ale campionatului european, cu obiectiv clasarea pe locurile I – VI în probele olimpice, în ciclul olimpic aflat în derulare, şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale.

(2) Pentru jocurile sportive: fotbal, handbal, polo, baschet, volei, rugby, hochei, sportivii care activează în cadrul clubului la care sunt legitimaţi în cupa europeană de cel mai înalt nivel competiţional, organizată de federaţia internaţională pe ramura de sport sau, după caz, de organismul internaţional tutelar, şi care se califică în fazele finale ale competiţiei se pot asimila sportivului de înaltă performanţă în sezonul competiţional în derulare.

(3) În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiei Ministerului Tineretului şi Sportului prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. i) liniuţa a treia din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, la propunerea organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale, i se poate acorda titlul de antrenor naţional antrenorului care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) la disciplinele sportive individuale se ocupă cu antrenarea sportivilor de înaltă performanţă şi îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: a pregătit în calitate de antrenor principal al lotului naţional de seniori unul sau mai mulţi sportivi care s-au clasat pe locurile I – VI la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi pregăteşte cu obiectiv lotul naţional de seniori;
b) la jocurile sportive a pregătit în calitate de antrenor principal al lotului naţional de seniori echipa sportivă care a participat la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi pregăteşte cu obiectiv lotul naţional de seniori.

(4) În scopul premierii persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot acorda:

a) o indemnizaţie sportivă ce reprezintă suma de bani, distinctă de orice altă formă de retribuire, care se acordă pentru activitatea de pregătire şi participare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii unor înalte performanţe; şi/sau
b) premiu/recompensă – suma de bani şi/sau obiecte acordată/acordate pentru obţinerea rezultatelor de înaltă performanţă în competiţiile sportive; şi/sau
c) prima de lot olimpic – suma de bani care se acordă pentru activitatea de pregătire şi participare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii calificării şi obţinerea de performanţă la proxima ediţie a jocurilor olimpice.”
La articolul 25, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţii sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ministerele şi alte instituţii centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în lei şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor:

– lei –

______________________________________________________________________________

| | I | II | III | IV | V | VI | premiile/ |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|a) Jocuri olimpice – |35.000|28.000|21.000|14.000|10.500| 7.000|Comitetul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|a1) Jocuri olimpice de| 9.000| 6.190| 4.500| 3.370| 2.250| 1.120|Comitetul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|b) Jocuri paralimpice |35.000|20.000|15.000|10.000| 7.500| 5.000|Ministerul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|- seniori |27.800|18.500|14.800| 9.800| 6.500| 4.600|şi Sportului |

|- tineret, juniori I | 9.300| 5.500| 4.000| 2.200| 2.000| 1.300| |

|- juniori II – cadeţi | 5.500| 3.700| 2.800| 1.800| 1.300| 1.000| |

| – seniori |13.200|10.600| 8.000| 5.300| 4.000| 2.600| |

| – juniori | 6.600| 5.300| 4.000| 2.600| 2.000| 1.300| |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|- seniori |18.500|11.000| 7.400| 4.300| 3.700| 2.700|şi Sportului |

|- tineret, juniori I | 5.500| 3.700| 2.700| 1.800| 1.400| 1.100| |

|- juniori II – cadeţi | 2.900| 1.800| 1.300| 1.000| 900| 700| |

| – seniori | 9.200| 6.600| 5.200| 2.500| 2.600| 1.900| |

| – juniori | 4.600| 3.300| 2.600| 1.900| 1.300| 900| |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|e) Festivalul Olimpic | 3.000| 1.900| 1.300| 1.000| 900| 800|Comitetul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|f) Jocuri mondiale | 3.500| 2.800| 2.100| 1.400| 1.000| 600|Ministerul de|

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|g) Jocurile | 4.000| 2.600| 1.600| | | |Ministerul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|h) Jocurile Mării | 2.600| 2.000| 1.300| | | |Ministerul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|i) Interţări echipe | 5.500| 3.700| 2.700| 1.800| 1.400| 1.100|Ministerul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|j) Jocurile Europei de| 2.600| 2.000| 1.300| | | |Ministerul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|k) Cupe mondiale | 3.000| 2.000| 1.500| | | |federaţiile |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|l) Cupe europene | 3.300| 2.200| 1.600| | | |federaţiile |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|m) Cupe europene | 2.800| 2.000| 1.300| | | |cluburile |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

| – seniori | 1.800| 1.400| 1.200| | | |naţionale |

| – tineret şi | 1.200| 800| 500| | | | |

| – juniori II – | 900| 700| 400| | | | |

| – seniori | 3.700| 2.800| 1.800| | | | |

| – tineret şi | 2.800| 1.800| 1.300| | | | |

| – juniori II – | 1.800| 1.300| 900| | | | |

|- persoane cu | 1.300| 1.000| 800| | | |Comitetul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|- discipline sportive | 1.300| 1.000| 800| | | |sportive |

|- jocuri sportive | 2.800| 1.800| 1.400| | | | |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|p) Jocurile Europei |15.000| 9.000| 6.000| 5.000| 3.000| 2.500|Comitetul |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

| – seniori | 3.000| | | | | | |

| – tineret şi | 1.400| | | | | | |

| – seniori | 3.000| | | | | | |

| – tineret şi | 1.400| | | | | | |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

*) Prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pentru anumite ramuri de sport neolimpice, jocurile mondiale se asimilează cu campionate mondiale.

Premiile/Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă după cum urmează:

______________________________________________________________________________

|___|________________________________|___________________________|_____________|

|___|________________________________|___________________________|_____________|

|___|________________________________|___________________________|_____________|

|___|________________________________|___________________________|_____________|

(2) Ministrul tineretului şi sportului, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român poate aproba, pentru locurile I, II, III la campionatul mondial sau european de seniori la probe olimpice, respectiv pentru locurile I, II şi III la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret, Jocurile Europei, Festivalul Olimpic al Tineretului European şi la jocurile paralimpice, precum şi locul I la Jocurile Francofoniei, suplimentarea cu 100% a premiului/recompensei prevăzut/prevăzute la alin. (1).”

La articolul 25, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

“(7) Ministrul tineretului şi sportului poate aproba prin ordin şi premierea/recompensarea componenţilor unui club care a câştigat Cupa Europeană intercluburi, prima în ordine ierarhică pe ramura de sport respectivă, din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, în condiţiile legii.

(8) În cazul jocurilor sportive şi al tenisului, pentru calificările echipelor sportive la competiţii internaţionale menţionate în tabel, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pot acorda sportivilor şi colectivelor tehnice, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în bani şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute astfel:

– euro –

______________________________________________________________________________

| Competiţia | Calificări | Cine acordă |

| | | premiile/recompensele|

|__________________________________________|____________|______________________|

| a) Jocurile olimpice | până la | Comitetul Olimpic şi |

| | 3.000 | Sportiv Român |

|__________________________________________|____________|______________________|

| b) Campionatele mondiale turneu final | până la | Ministerul |

| – seniori | 2.000 | Tineretului şi |

| – tineret, juniori I | 800 | Sportului |

|__________________________________________|____________|______________________|

| c) Campionatele europene turneu final | până la | Ministerul |

| – seniori | 1.000 | Tineretului şi |

| – tineret, juniori I | 500 | Sportului |

|__________________________________________|____________|______________________|

| d) Cupa Davis*) – calificări în Grupa | până la | Ministerul |

| mondială | 3.000 | Tineretului şi |

| FED CUP*) – faza finală | | Sportului |

|__________________________________________|____________|______________________|

*) Cupa Davis şi, respectiv, FED CUP reprezintă în ramura de sport tenis competiţia cu valoare de campionat mondial pentru echipele naţionale masculin şi feminin.”

Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 29

(1) La jocurile sportive, în cadrul etapelor competiţiilor sportive interne de nivel naţional de seniori, cluburile sportive pot acorda premii/recompense astfel:

a) un premiu/o recompensă de până la 900 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în primul eşalon valoric al competiţiei;
b) un premiu/o recompensă de până la 600 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în al doilea eşalon valoric al competiţiei.

Premiile/Recompensele se acordă diferenţiat, în funcţie de valoarea meciurilor şi de contribuţia fiecărui sportiv.

(2) Sportivii clasaţi pe locurile I, II şi III în competiţiile interne neprevăzute la art. 25 pot primi din partea organizatorilor un premiu/o recompensă în bani sau în obiecte, în valoare de până la 390 lei, 290 lei şi, respectiv, 190 lei/persoană, din venituri proprii.”

Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 32

(1) Antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii prevăzute la art. 25, precum şi la realizarea recordurilor omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiaţi/recompensaţi, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în funcţie de:

a) valoarea performanţei obţinute de sportivi;
b) gradul de realizare a obiectivelor planificate;
c) durata participării acestora la pregătirea sportivului/sportivilor;
d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiaţi/recompensaţi, după caz.

(2) Nivelul maxim al premiului/recompensei ce se poate acorda antrenorilor pentru performanţele obţinute de sportivi, inclusiv pentru recordurile realizate de aceştia, la una dintre competiţiile sportive prevăzute la art. 25 se stabileşte după cum urmează:

la disciplinele sportive individuale:

– antrenorul sau antrenorul naţional care a pregătit un singur sportiv premiat/recompensat poate primi un premiu/o recompensă, al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea celui acordat sportivului premiat/recompensat;

– antrenorul care a pregătit mai mulţi sportivi premiaţi/recompensaţi poate primi un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea cumulată a premiilor/recompenselor unitare ale sportivilor pregătiţi.

La disciplinele sportive individuale olimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea/recompensarea persoanelor respective se face astfel:

– antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă compus/compusă din valoarea cea mai mare a unui premiu/unei recompense, cumulată cu valoarea fiecăruia/fiecăreia dintre celelalte premii/recompense obţinute de către sportivii pregătiţi;

– antrenorii secunzi pot primi câte un premiu/o recompensă de până la 75% din valoarea premiului/recompensei acordat/acordate antrenorului principal, în raport cu contribuţia adusă la obţinerea rezultatelor.

La disciplinele sportive individuale neolimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea/recompensarea persoanelor respective se face în limita sumei totale a premiilor/recompenselor unitare acordate pentru fiecare probă. Cuantumul premiului/recompensei ce se acordă fiecărui antrenor se stabileşte în funcţie de contribuţia acestuia la obţinerea rezultatelor.

La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale olimpice, antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului/recompensei individual/individuale acordat/acordate unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premierea/recompensarea persoanelor respective se face astfel:

– antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă compus/compusă din valoarea premiului/recompensei individual/individuale celui/celei mai mare/mari acordat/acordate unui sportiv, cumulat cu 50% din valoarea fiecăruia/fiecăreia dintre celelalte premii/recompense unitare acordate pentru probele respective;

La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale neolimpice, antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului/recompensei individual/individuale acordat/acordate unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premiul/recompensa respectiv/respectivă se împarte între aceştia, în raport cu contribuţia fiecăruia la obţinerea performanţelor;

la jocurile sportive:

– antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă echivalent/echivalentă cu cel mult triplul celui mai mare premiu/celei mai mari recompense acordat/acordate unuia dintre sportivi;

– antrenorii secunzi pot primi un premiu/o recompensă de până la 80% din premiul/recompensa acordat/acordată antrenorului principal.

(3) Ministrul tineretului şi sportului, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român poate aproba antrenorilor care au contribuit la câştigarea titlului mondial sau european de seniori la probele olimpice, respectiv a locurilor I, II şi III la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret şi la jocurile paralimpice suplimentarea cu până la 100% a premiului/recompensei acordat/acordate potrivit prevederilor art. 25 coroborate cu ale alin. (1) al prezentului articol.

(4) Cluburile sportive, respectiv instituţiile şi/sau autorităţile prevăzute la art. 26, în condiţiile stipulate la articolul respectiv, pot acorda premii/recompense antrenorilor premiaţi/recompensaţi de Ministerul Tineretului şi Sportului sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru performanţele obţinute de sportivii acestora, inclusiv pentru obţinerea de recorduri omologate, în limita bugetului alocat.”

Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 43

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului, cu consultarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, poate acorda anual <<Premiul naţional pentru sport>>, în valoare de 30.000 lei, pentru rezultate de excepţie obţinute în anul respectiv, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român stabilesc anual laureaţii sportului românesc, cărora li se pot acorda trofee, diplome şi altele asemenea.

(3) Anual, direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi structurile sportive stabilesc, fiecare, laureaţii sportului la nivelul judeţului, respectiv la nivelul structurii sportive, în baza performanţelor obţinute. Sportivii desemnaţi pot primi premii/recompense în bani şi/sau în obiecte în valoare totală de până la 10.000 lei.”

La articolul 47, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Sportivii componenţi ai loturilor naţionale, antrenorii acestora, precum şi alţi membri ai colectivelor tehnice aprobate de federaţiile sportive naţionale, conform normelor proprii, pot primi pe perioada acţiunii de pregătire sportivă organizate de federaţia sportivă naţională şi a competiţiei sportive la care participă în numele federaţiei o indemnizaţie sportivă, care se acordă din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, astfel:

______________________________________________________________________________

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| | loturilor naţionale de | | şi |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| | naţionale de seniori | | şi |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| | naţionale de tineret, | | şi |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| | | fiecărui sportiv antrenat, | şi |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

După articolul 48 se introduce un nou articol, articolul 48^1, cu următorul cuprins:

“ART. 48^1

Indemnizaţia sportivă prevăzută la art. 47 şi prima de lot olimpic prevăzută la art. 48 nu se pot acorda pentru acelaşi beneficiar în aceeaşi perioadă de timp. Prin beneficiar, în sensul prezentului articol, se înţelege orice sportiv, antrenor, tehnician sau orice alt specialist prevăzut la art. 47 şi 48.”

Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 54

Organizaţiile sportive pot aloca fonduri peste limitele prevăzute în prezentele norme pe seama sumelor obţinute din venituri proprii, donaţii sau sponsorizări, în condiţiile legii.”

În tot cuprinsul normelor, termenul “indemnizaţie” se înlocuieşte cu expresia “indemnizaţie sportivă”.

ART. II

Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Emilia Carmen Tocală,

secretar de stat

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei,

protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Bucureşti, 14 noiembrie 2013.

Nr. 888.

—————

Legea 195/2001

Published 10/01/201910/01/2019 by Poenaru Irinel

Parlamentul României

Lege nr. 195/2001 din 20/04/2001

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 206 din 24/04/2001

Legea voluntariatului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege reglementează promovarea şi facilitarea participării cetăţenilor români, în spiritul solidarităţii civice, la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat fără scop lucrativ.

Art. 2. – În sensul prezentei legi:

a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată de persoane fizice, denumite voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă şi raportul juridic civil de prestare a unei activităţi remunerate;

b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată, potrivit legii, în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar;

c) beneficiar al voluntariatului este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat fără scop lucrativ care încheie, în condiţiile prezentei legi, contract de voluntariat;
d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită beneficiarul voluntariatului, în temeiul căreia prima se oblige faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială.

Art. 3. – Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:

a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
b) implicarea active a voluntarului în viaţa comunităţii;
c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii;
d) recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discrimină

Art. 4. – Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 5. – (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor

respective.

(2) Sunt lovite de nulitate absolute contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de

prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros.

CAPITOLUL II

Contractul de voluntariat

Art. 6. – (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi beneficiarul voluntariatului, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

(2) Contractul de voluntariat se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.

Art. 7. – În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului:

a) participarea active la elaborarea şi derularea programelor în considerarea cărora a încheiat contractul;

b) desfăşurarea activităţii în concordanţăcu pregătirea sa profesională;

c) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;

d) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală ce decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării costul prestaţiilor medicale se suportă integral de către beneficiarul voluntariatului;

e) eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care să ateste calitatea de voluntar;

f) rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în contract, potrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii;

g) durata timpului de lucru, stabilită, în condiţiile legii, să nu afecteze sănătateaşi resursele psihofizice ale voluntarului;

h) beneficiază de titluri onorifice, decoraţii, premii, în condiţiile legii.

Art. 8. – Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului:

a) să îndeplinească sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;

b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţ

ii de voluntariat;

c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de către beneficiarul voluntariatului;

d) să ocrotească bunurile pe care le foloseşte în cadrul activităţii de voluntariat.

Art. 9. – În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează

conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul.

Art. 10. – Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.

Art. 11. – Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil.

Art. 12. – Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.

Art. 13. – Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, formulate în termen de 15 zile de la data la care a intervenit situaţia prevăzută la art. 12.

Art. 14. – Denunțarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa voluntarului sau a beneficiarului voluntariatului, cu un preaviz de 15 zile, fără obligaţia prezentării motivelor.

Art. 15. – Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale Art. 16. – Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată , cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare.

Art. 17. – În cazul săvârşirii unor fapte în legătură cu executarea contractului de voluntariat, care potrivit legii penale sunt considerate infracţiuni, voluntarii sunt asimilaţi persoanelor prevăzute la art. 147 alin. 2 din Codul penal.

Art. 18. – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficialal României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VIOREL HREBENCIUC

Bucureşti, 20 aprilie 2001.

LEGEA Nr. 350 din 2 decembrie 2005

Published 10/01/2019 by Poenaru Irinel

LEGE Nr. 350 din 2 decembrie 2005

privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general

Text în vigoare începând cu data de 26 iunie 2008

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 26 iunie 2008.

Act de bază

#B: Legea nr. 350/2005

Acte modificatoare

#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2008

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. 1

Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1

Scop

ART. 1

Prezenta lege are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, precum şi căile de atac al actului sau deciziei autorităţilor finanţatoare care aplică procedura de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă.

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

ART. 2

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) activitate generatoare de profit – activitate care produce un profit în mod direct pentru o persoană fizică sau juridică;

#M1

b) autoritate finanţatoare – orice autoritate publică, astfel cum este definită aceasta în Constituţia României, republicată, inclusiv autoritatea judecătorească, precum şi orice instituţie publică de interes general, regional sau local;

c) beneficiar – solicitantul căruia i se atribuie contractul de finanţare nerambursabilă în urma aplicării procedurii selecţiei publice de proiecte;
d) cheltuieli eligibile – cheltuieli care pot fi luate în considerare pentru finanţarea nerambursabilă;
e) contract de finanţare nerambursabilă – contract încheiat, în condiţiile legii, între o autoritate publică, denumită în continuare autoritate finanţatoare, şi un beneficiar;
f) finanţare nerambursabilă – alocaţie financiară directă din fonduri publice, în vederea desfăşurării de către persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial a unor activităţi nonprofit care să contribuie la realizarea unor acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local;
g) fonduri publice – sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate României sau instituţiilor publice şi credite externe contractate ori garantate de către stat sau de autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi împrumuturi interne contractate de autorităţi ale administraţiei publice locale;
h) solicitant – orice persoană fizică sau juridică fără scop patrimonial care depune o propunere de proiect.

SECŢIUNEA a 3-a

Domeniu de aplicare

ART. 3

(1) Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial – asociaţii ori fundaţii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii.

#M1

(1^1) Pentru contractele finanţate din Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” pentru perioada 2007 – 2013, solicitanţii trebuie să fie persoane juridice de drept public sau privat.

(2) Prevederile prezentei legi se aplică pentru atribuirea oricărui contract de finanţare nerambursabilă din fondurile publice, cu excepţia celor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

#M1

(2^1) Excepţia prevăzută la alin. (2) nu se aplică în cazul fondurilor alocate României prin Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” pentru perioada 2007 – 2013.

(3) Regimul juridic instituit prin prezenta lege pentru finanţările nerambursabile nu este aplicabil fondurilor speciale de intervenţie în caz de calamitate şi de sprijinire a persoanelor fizice sinistrate şi nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale.

(4) Finanţările nerambursabile nu se acordă pentru activităţi generatoare de profit şi nici pentru activităţi din domeniile reglementate de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare.

(5) Potrivit dispoziţiilor prezentei legi, nu se acordă finanţări nerambursabile pentru activităţi ce presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta reprezintă o componentă indispensabilă proiectului.

SECŢIUNEA a 4-a

Principii de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă

ART. 4

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă sunt:

a) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca persoana fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii, beneficiar;
b) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor tehnice şi financiare pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
c) transparenţa, respectiv punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, astfel încât orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv;
e) excluderea cumulului, în sensul că aceeaşi activitate urmărind realizarea unui interes general, regional sau local nu poate beneficia de atribuirea mai multor contracte de finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare;
f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilităţii destinării fondurilor nerambursabile unei activităţi a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanţare;

#M1

g) cofinanţarea, în sensul că finanţările nerambursabile trebuie însoţite de o contribuţie din partea beneficiarului de minimum 10% din valoarea totală a finanţării; pentru fondurile alocate României prin Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” pentru perioada 2007 – 2013, contribuţia din partea beneficiarului trebuie să fie de minimum 5% din valoarea totală a finanţării.

CAP. 2

Proceduri de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii şi reguli generale

ART. 5

Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 4.

ART. 6

Procedura de selecţie de proiecte cuprinde următoarele etape:

a) publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile;
b) publicarea anunţului de participare;
c) înscrierea candidaţilor;
d) transmiterea documentaţiei;
e) prezentarea propunerilor de proiecte;
f) verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi financiară;
g) evaluarea propunerilor de proiecte;
h) comunicarea rezultatelor;
i) încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă;
j) publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă.

ART. 7

Proiectele vor cuprinde informaţii despre scopul, obiectivele specifice, activităţile, costurile asociate şi rezultatele urmărite, evaluabile pe baza unor indicatori precişi, a căror alegere este justificată.

ART. 8

Evaluarea în sistem competitiv a proiectelor se va face în conformitate cu criteriile generale de evaluare prevăzute în prezenta lege, precum şi cu criteriile specifice de evaluare care vor fi elaborate de fiecare autoritate finanţatoare.

ART. 9

Orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care desfăşoară activităţi nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local are dreptul de a participa, în condiţiile prezentei legi, la procedura pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă.

ART. 10

Atribuirea de contracte de finanţare nerambursabilă se va face în limita fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităţilor finanţatoare.

ART. 11

Procedurile de planificare şi executare a plafoanelor fondurilor destinate finanţării nerambursabile, procedurile de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă, contractele de finanţare nerambursabilă încheiate de autoritatea finanţatoare cu beneficiarii, precum şi rapoartele de execuţie bugetară privind finanţările nerambursabile constituie informaţii de interes public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

ART. 12

(1) Pentru aceeaşi activitate nonprofit un beneficiar nu poate contracta decât o singură finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare în decursul unui an fiscal.

(2) În cazul în care un beneficiar contractează, în cursul aceluiaşi an calendaristic, mai mult de o finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare, nivelul finanţării nu poate depăşi o treime din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorităţii finanţatoare respective.

(3) În vederea participării la o procedură de selecţie, solicitanţii sunt obligaţi să prezinte autorităţii finanţatoare o declaraţie pe propria răspundere care să dovedească încadrarea în prevederile alin. (1) şi (2).

ART. 13

Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanţare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate şi oportune şi au fost contractate în perioada executării contractului.

ART. 14

(1) Numărul de participanţi la procedura de selecţie de proiecte nu este limitat.

(2) Autoritatea finanţatoare trebuie să repete procedura de selecţie de proiecte în cazul în care există un singur participant.

(3) În cazul în care în urma repetării procedurii numai un participant a depus propunerea de proiect, autoritatea finanţatoare are dreptul de a atribui contractul de finanţare nerambursabilă acestuia, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a

Transparenţă şi publicitate

ART. 15

(1) Autorităţile finanţatoare stabilesc un program anual propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile, în condiţiile prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu al autorităţii finanţatoare.

(2) Programul anual poate cuprinde una sau mai multe sesiuni de selecţie a proiectelor.

(3) Publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, a programului anual pentru acordarea de finanţări nerambursabile nu creează autorităţii finanţatoare obligaţia de a efectua respectiva procedură de selecţie.

ART. 16

(1) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a face cunoscută în mod public intenţia de a atribui contracte de finanţare. Anunţul de participare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un cotidian central şi pe site-ul autorităţii finanţatoare de interes general sau regional, respectiv în cel puţin două cotidiene locale şi pe site-ul autorităţii finanţatoare locale.

(2) În scopul asigurării unei transparenţe maxime, autoritatea finanţatoare va face cunoscut anunţul de participare şi prin alte mijloace de informare locale, naţionale sau internaţionale, după caz. Anunţul de participare trebuie să menţioneze numărul şi data apariţiei Monitorului Oficial al României, Partea a VI-a, în conformitate cu prevederile alin. (1), şi nu va cuprinde decât informaţiile publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a.

ART. 17

Autoritatea finanţatoare de interes general sau regional are obligaţia de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, un anunţ de atribuire a contractului de finanţare nerambursabilă, nu mai târziu de 30 de zile de la data încheierii contractului.

ART. 18

(1) La finalul exerciţiului bugetar, autoritatea finanţatoare are obligaţia întocmirii unui raport cu privire la contractele de finanţare nerambursabilă încheiate în cursul anului fiscal, care va cuprinde programele finanţate, beneficiarii şi rezultatele contractului.

(2) Raportul va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, precum şi pe site-ul propriu al autorităţii finanţatoare de interes general sau regional.

ART. 19

(1) Regia Autonomă “Monitorul Oficial” are obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, anunţurile şi raportul prevăzute la art. 15 – 18, în termen de cel mult 12 zile de la data înregistrării acestora.

(2) În cazul în care, din motive de urgenţă, autoritatea finanţatoare accelerează aplicarea procedurii de selecţie publică de proiecte potrivit prevederilor art. 20 alin. (2), Regia Autonomă “Monitorul Oficial” are obligaţia de a publica anunţul de participare în termen de cel mult 5 zile de la data înregistrării acestuia.

SECŢIUNEA a 3-a

Data limită pentru depunerea propunerilor de proiecte

ART. 20

(1) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a stabili şi de a include în anunţul de participare data limită pentru depunerea propunerilor. Aceasta nu trebuie să fie mai devreme de 30 de zile de la data publicării anunţului de participare.

(2) În cazul în care, din motive de urgenţă, respectarea termenului prevăzut la alin. (1) ar cauza prejudicii autorităţii finanţatoare, aceasta are dreptul de a accelera aplicarea procedurii de selecţie de proiecte prin reducerea numărului de zile, dar nu la mai puţin de 15 zile.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2), autoritatea finanţatoare are obligaţia de a include în anunţul de participare motivele reducerii termenului prevăzut la alin. (1).

(4) Autoritatea finanţatoare are dreptul de a prelungi termenul de depunere a propunerilor de proiect, cu condiţia comunicării în scris a noii date limită de depunere a propunerilor de proiect, cu cel puţin 6 zile înainte de expirarea termenului iniţial, către toţi solicitanţii care au primit, în condiţiile prezentei legi, un exemplar al documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea proiectului.

SECŢIUNEA a 4-a

Eligibilitate, înregistrare, capacitate tehnică şi capacitate financiară

ART. 21

(1) Este exclus dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, respectiv nu este eligibil solicitantul care se află în oricare dintre următoarele situaţii:

a) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat;
b) furnizează informaţii false în documentele prezentate;
c) a comis o gravă greşeală în materie profesională sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă, în măsura în care autoritatea finanţatoare poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens;
d) face obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori se află deja în stare de dizolvare sau de lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) nu prezintă declaraţia menţionată la 12 alin. (3).

(2) Autoritatea finanţatoare are dreptul de a cere solicitanţilor prezentarea de documente care dovedesc eligibilitatea în sensul prevederilor alin. (1), precum şi documente edificatoare care să dovedească o formă de înregistrare ca persoană juridică sau de înregistrare/atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile legale din România.

(3) În cazul solicitanţilor persoane fizice având cetăţenia străină sau persoane juridice străine fără scop patrimonial, autoritatea finanţatoare are obligaţia de a lua în considerare documentele considerate ca fiind suficiente pentru dovedirea eligibilităţii în ţara în care solicitantul este rezident.

(4) Dispoziţiile privind capacitatea tehnică şi economico-financiară, prevăzute la art. 32 şi 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 11 mai 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 5-a

Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect

ART. 22

(1) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a asigura întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect, care trebuie să cuprindă cel puţin:

a) informaţii generale privind autoritatea finanţatoare;
b) cerinţele minime de calificare solicitate de autoritatea finanţatoare şi documentele care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerinţelor respective;
c) termenii de referinţă;
d) instrucţiuni privind datele limită care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie îndeplinite;
e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi financiare;
f) informaţii privind criteriile aplicate pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă.

(2) Termenii de referinţă conţin caracteristici ale proiectului referitoare la scopul, obiectivele specifice, activităţile care urmează a fi desfăşurate, criteriile de evaluare a rezultatelor.

ART. 23

(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care a obţinut, în condiţiile prezentei legi, un exemplar al documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect are dreptul de a solicita şi de a primi clarificări din partea autorităţii finanţatoare.

(2) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a transmite răspuns la orice solicitare de clarificări, dar numai la acele solicitări primite cu cel puţin 6 zile înainte de data limită pentru depunerea propunerilor de proiect.

(3) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a transmite răspunsul la solicitările de clarificări cu cel puţin 4 zile înainte de data limită pentru depunerea propunerilor de proiect.

(4) Autoritatea finanţatoare are dreptul de a completa din proprie iniţiativă, în vederea clarificării, documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi este obligată să comunice în scris tuturor solicitanţilor orice astfel de completare. Transmiterea comunicării trebuie să respecte intervalul de timp prevăzut la alin. (3).

SECŢIUNEA a 6-a

Elaborarea, prezentarea şi evaluarea propunerii de proiect

ART. 24

(1) Solicitantul are obligaţia de a elabora propunerea de proiect, în conformitate cu prevederile documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea proiectului.

(2) Propunerea tehnică se elaborează în concordanţă cu cerinţele cuprinse în termenii de referinţă, în aşa fel încât să asigure furnizarea tuturor informaţiilor necesare pentru evaluarea tehnică.

(3) Propunerea financiară se elaborează în aşa fel încât să asigure furnizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea evaluării financiare.

ART. 25

(1) Propunerea de proiect are caracter ferm şi obligatoriu din punct de vedere al conţinutului şi trebuie să fie semnată, pe propria răspundere, de către solicitant sau de către o persoană împuternicită legal de acesta. Bugetul rămâne ferm pe toată durata de îndeplinire a contractului de finanţare nerambursabilă.

(2) Solicitantul are obligaţia de a exprima preţul în lei din propunerea financiară.

ART. 26

Depunerea, modificarea sau retragerea propunerii de proiect se face cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 42, 43, 45 şi art. 48 – 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 27

Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a constitui, pentru atribuirea fiecărui contract de finanţare nerambursabilă, o comisie de evaluare, în condiţiile art. 51 alin. (1) şi (2), art. 53 şi 54 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 28

Evaluarea propunerilor de proiect se face cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor cap. VI secţiunea a 4-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 7-a

Criterii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă

ART. 29

(1) Criteriile de selecţie pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă trebuie să facă posibilă evaluarea, pe baze competitive şi concurenţiale, a capacităţii solicitanţilor de a finaliza activitatea propusă pentru finanţare.

(2) Criteriile de atribuire a contractului de finanţare nerambursabilă trebuie să facă posibilă evaluarea calităţii propunerilor şi a specificaţiilor tehnice şi financiare, urmând să fie publicate în anunţul de participare.

ART. 30

Autoritatea finanţatoare are obligaţia să precizeze în anunţul de participare şi în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect criteriile pe baza cărora se atribuie contractul şi care, odată stabilite, nu pot fi schimbate pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire a contractului de finanţare nerambursabilă.

ART. 31

(1) Proiectul sau proiectele stabilite ca fiind câştigătoare sunt acelea care întrunesc punctajul cel mai mare, rezultat din aplicarea unui algoritm de calcul, fiind cele mai avantajoase din punct de vedere tehnico-financiar.

(2) Algoritmul de calcul prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin luarea în considerare, alături de buget, a unor variate criterii de evaluare a propunerii, în funcţie de specificul fiecărui contract de finanţare nerambursabilă. Aceste criterii trebuie să fie definite clar de fiecare autoritate finanţatoare, prin elaborarea unor norme specifice care să aibă legătură concretă cu specificul contractului şi care, după ce au fost stabilite, să nu poată fi schimbate pe toată durata de aplicare a procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă.

(3) Autoritatea finanţatoare este obligată să precizeze în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei criteriile de evaluare a propunerii de proiect prevăzute la alin. (2), în ordinea importanţei lor pentru evaluarea propunerii, precum şi algoritmul de calcul detaliat care va fi aplicat.

SECŢIUNEA a 8-a

Forme de comunicare

ART. 32

(1) Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea prevăzute în prezenta lege trebuie să se transmită sub formă de document scris.

(2) Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii.

(3) Orice document scris trebuie confirmat de primire, cu excepţia documentelor care confirmă primirea.

(4) Documentele scrise pot fi transmise prin una dintre următoarele forme:

a) scrisoare prin poştă;
b) telegramă;
c) telex;
d) telefax;
e) electronică.

ART. 33

(1) Autoritatea finanţatoare sau, după caz, solicitantul care a transmis documentele prin una dintre formele prevăzute la art. 32 alin. (4) lit. b) – d) are obligaţia de a transmite documentele respective în cel mult 24 de ore şi sub formă de scrisoare prin poştă.

(2) În cazul în care documentele scrise se transmit în formă electronică, acestora le sunt aplicabile prevederile legale referitoare la semnătura electronică, astfel încât să îndeplinească condiţiile de probă şi de validitate ale unui act juridic.

ART. 34

Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a nu face nici o discriminare între solicitanţi din punctul de vedere al formei în care aceştia transmit sau primesc documente, decizii sau alte comunicări.

SECŢIUNEA a 9-a

Anularea aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă

ART. 35

Autoritatea finanţatoare are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă în condiţiile prevăzute la cap. VI secţiunea a 7-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. 3

Încheierea, îndeplinirea şi finalizarea contractului de finanţare nerambursabilă

ART. 36

(1) Încheierea şi îndeplinirea contractului de finanţare nerambursabilă se fac cu respectarea dispoziţiilor art. 71 şi 74 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) La încheierea contractului de finanţare nerambursabilă, beneficiarul este obligat să semneze o declaraţie de imparţialitate al cărei conţinut este prevăzut în anexă.

#M1

ART. 37

(1) Autoritatea finanţatoare şi beneficiarul pot stabili în contractul de finanţare nerambursabilă ca plăţile către beneficiar să se facă în tranşe, în avans, în raport cu faza de execuţie a proiectului şi cu cheltuielile aferente, în funcţie de evaluarea posibilelor riscuri financiare, de durata şi evoluţia în timp a activităţii finanţate ori de costurile interne de organizare şi funcţionare ale beneficiarului.

(2) Autoritatea finanţatoare nu va elibera beneficiarului ultima tranşă a finanţării nerambursabile mai înainte de validarea raportului final de activitate şi a raportului financiar, pe care beneficiarul este obligat să le depună la sediul autorităţii finanţatoare în termen de cel mult 30 de zile de la terminarea activităţii.

(3) Validarea se va face în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea de către beneficiar a raportului final de activitate şi a raportului financiar.

(4) Autoritatea finanţatoare îşi rezervă dreptul de a face verificări atât în perioada derulării contractului de finanţare nerambursabilă, cât şi ulterior validării celor două rapoarte, în scopul completării dosarului finanţării nerambursabile, dar nu mai târziu de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3).

(5) Dispoziţiile art. 75, 76, art. 77 alin. (1), art. 78 şi 79 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice.

ART. 38

(1) Atunci când, pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale, beneficiarul achiziţionează, din fonduri publice nerambursabile, produse, lucrări sau servicii, procedura de achiziţie este cea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contractele de finanţare nerambursabile vor prevedea, sub sancţiunea nulităţii, calitatea Curţii de Conturi de a exercita controlul financiar asupra derulării activităţii nonprofit finanţate din fondurile publice.

CAP. 4

Căi de atac

ART. 39

Actele sau deciziile care determină ori sunt rezultatul încălcării prevederilor prezentei legi pot fi atacate în temeiul dispoziţiilor art. 80 – 83, art. 85 – 91 şi ale art. 93 – 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. 5

Contravenţii şi sancţiuni

ART. 40

Dispoziţiile art. 98 – 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în cazul contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice.

CAP. 6

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 41

Dispoziţiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 42

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA 1

DECLARAŢIA DE IMPARŢIALITATE

Reprezintă conflict de interese orice situaţie care îl împiedică pe beneficiar în orice moment să acţioneze în conformitate cu obiectivele autorităţii finanţatoare, precum şi situaţia în care executarea obiectivă şi imparţială a funcţiilor oricărei persoane implicate în implementarea proiectului poate fi compromisă din motive familiale, politice, economice sau orice alte interese comune cu o altă persoană.

Subsemnatul, ca persoană fizică sau ca persoană cu drept de reprezentare a organizaţiei solicitante în ceea ce priveşte implementarea proiectului, mă oblig să iau toate măsurile preventive necesare pentru a evita orice conflict de interese, aşa cum este acesta definit mai sus, şi, de asemenea, mă oblig să informez autoritatea finanţatoare despre orice situaţie ce generează sau ar putea genera un asemenea conflict.

Numele şi prenumele:

Funcţia:

Semnătura şi ştampila:

—————

Consiliul Tineretului din România – CTR

Published 10/01/2019 by Poenaru Irinel

Consiliul Tineretului din România – CTR este persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, neguvernamentală şi autonomă, constituită prin asocierea liberă a structurilor neguvernamentale de/pentru tineret interesate care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Statut și în ROF, în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.
CTR reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autorităţile şi instituţiile publice centrale abilitate în domeniul politicii pentru tineret.
CTR este platforma de tineret recunoscută ca fiind structura membră din România în cadrul Forumului European al Tineretului, platformă de reprezentare a tineretului la nivel european cu sediul la Bruxelles, principalul partener de dialog al Comisiei Europene, Consiliului Europei şi al Organizației Naţiunilor Unite în elaborarea politicilor pentru tineret la nivel european şi internaţional.
Scopul principal al CTR este de a acționa pentru apărarea și promovarea drepturilor tinerilor și pentru creșterea participării active a tinerilor români din țară și din străinătate la viaţa comunităților în care aceștia activează, precum şi de a susţine şi promova interesele comune ale membrilor săi la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional.
În vederea atingerii scopului propus, CTR îşi propune îndeplinirea următoarelor obiective principale:
a) să promoveze și să apere interesele tinerilor români din țară și din străinătate la nivel local, regional, național, european și internațional în raport cu autorităţile publice, precum şi cu alte persoane juridice din țară și străinătate, cu atribuţii în domeniul tineretului;
b) să reprezinte interesele membrilor săi la nivel local, regional, național, european și internațional în raport cu autorităţile publice, precum şi cu alte persoane juridice din țară și străinătate, cu atribuţii în domeniul tineretului;
c) să colaboreze cu autorităţile publice şi cu alte persoane juridice din țară și străinătate, cu atribuţii în domeniul tineretului, la toate nivelurile, pentru realizarea obiectivelor comune, în beneficiul tinerilor;
d) să acționeze pentru identificarea problemelor specifice ale tinerilor la toate nivelurile şi să contribuie la soluţionarea lor;
e) să participe la elaborarea şi implementarea politicilor pentru tineret la toate nivelurile, inclusiv prin participarea la elaborarea de acte normative cu incidenţă asupra tinerilor;
f) să contribuie la dezvoltarea mişcării asociative de tineret din România;
g) să sprijine programele şi activităţile de tineret ale structurilor neguvernamentale de tineret/pentru tineret membre şi să dezvolte programe şi activităţi de tineret proprii.
 La nivel naţional, CTR a participat la elaborarea următoarelor documente:
•   „Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret în România”
•   „Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret”
•   „Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale a Tineretului”
•   „Legea Tinerilor nr. 350/2006”
Totodată, CTR a contribuit activ la îmbunătăţirea metodologiei de finanţare a programelor de tineret din Romania, în vederea unei mai bune armonizări cu practicile internaționale în domeniul finanțărilor publice.
CTR organizează şi participă în mod constant la numeroase mese rotunde şi întruniri care au ca obiectiv dezbaterea diferitelor aspecte ale politicilor publice pentru tineret din România, evenimente în care sunt implicaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale abilitate în domeniul tineretului şi ai structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret.
 La nivel internaţional, CTR a participat activ la următoarele întruniri, precum și la elaborarea următoarelor documente:
•   întrunirile Forumului European al Tineretului
•   festivalurile mondiale ale tineretului
•   conferinţele şi forumurile de tineret cu privire la Politica Europeană în domeniul Tineretului
•   procesul de elaborare a Cartei Albe a Comisiei Europene – “Un nou elan pentru tineretul European” (2001)
•   procesul de elaborare a Pactului European pentru Tineret (2005)
•   procesul de elaborare a Cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului 2010-2018 (2009).

Legea nr. 351/2006 – Consiliul National al Tineretului din Romania

Published 10/01/2019 by Poenaru Irinel

LEGE nr.351/ 2006
din 21 iulie 2006
privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al
Tineretului din Romania
publicat in M.Of. nr. 643/26 iul. 2006

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1. – (1) Se infiinteaza Consiliul National al Tineretului din
Romania, denumit in continuare CNTR, persoana juridica de drept privat,
de utilitate publica, neguvernamentala si fara scop patrimonial.

(2) CNTR isi desfasoara activitatea in baza prevederilor prezentei
legi, a statutului propriu si a legislatiei in vigoare.

(3) CNTR este forul national care reprezinta principalul partener de
tineret neguvernamental in raport cu autoritatile si institutiile
administratiei publice cu atributii in domeniul politicii de tineret.

Art. 2. – (1) Membru al CNTR poate fi orice federatie de tineret de
nivel national sau judetean, orice structura asociativa neguvernamentala
de tineret de nivel judetean, precum si cate o organizatie de tineret
din cadrul fiecarui partid politic parlamentar sau care este recunoscuta
ca reprezentanta a acestuia in domeniul tineretului.

(2) Sunt considerate ca fiind de nivel national:
a) structurile neguvernamentale de tineret care au filiale in cel
putin 9 judete;
b) organizatiile de tineret ale partidelor politice care au filiale
in cel putin 21 de judete;
c) federatiile studentesti care au filiale in cel putin 5 centre
universitare;
d) organizatiile de tineret ale minoritatilor nationale care au
filiale in cel putin 5 judete.

(3) Sunt considerate ca fiind de nivel judetean structurile
asociative de tineret infiintate prin hotarare judecatoreasca in judetul
respectiv si ai caror membri provin din municipiul resedinta de judet si
din cel putin alte doua localitati ale judetului.

Art. 3. – (1) Sediul CNTR se afla in municipiul Bucuresti.

(2) Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat” va asigura un spatiu corespunzator pentru desfasurarea
activitatilor CNTR, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a
prezentei legi.

Art. 4. – (1) Scopul principal al CNTR este acela de a stimula
participarea tineretului la viata sociala, economica, politica,
culturala si sportiva a tarii, precum si de a sustine si a promova
interesele comune ale membrilor sai la nivel national si international.

(2) CNTR are urmatoarele obiective principale:
a) sa reprezinte interesele membrilor sai in relatiile cu
institutiile publice cu responsabilitati in problematica tineretului,
precum si in cele cu alte structuri nationale sau internationale;
b) sa colaboreze cu autoritatea guvernamentala in domeniu pentru
realizarea obiectivelor de interes national;
c) sa sprijine programele si proiectele structurilor asociative
neguvernamentale de tineret sau pentru tineret si sa deruleze programe
si proiecte proprii in folosul tineretului;
d) sa sprijine dezvoltarea si consolidarea fenomenului asociativ din
Romania;
e) sa contribuie la elaborarea si implementarea politicii nationale
in domeniul tineretului;
f) sa contribuie la identificarea si solutionarea problemelor
specifice de interes national pentru generatia tanara;
g) sa promoveze politici de recunoastere a importantei rolului si
locului tinerei generatii in cadrul societatii.

Art. 5. – (1) CNTR are urmatoarea structura organizatorica:
a) Camera nationala, formata din:

1. structuri asociative neguvernamentale de tineret, care
indeplinesc conditiile minimale pentru a fi considerate de nivel
national;

2. organizatii de tineret din cadrul fiecarui partid politic
parlamentar sau care sunt recunoscute ca reprezentante ale acestuia in
domeniul tineretului;
b) Camera judeteana, formata din consiliile judetene ale
structurilor asociative neguvernamentale de tineret.

(2) Consiliile judetene ale structurilor asociative neguvernamentale
de tineret sunt constituite din organizatiile de tineret prevazute la
art. 2 alin. (3).

(3) Varsta maxima pana la care o persoana poate ocupa o functie de
conducere in cadrul structurilor alese este de 35 de ani.

Art. 6. – (1) CNTR are urmatoarele organe de conducere:
a) Forumul national, format din cate un reprezentant al fiecarei
structuri membre a CNTR;
b) Consiliul director, ales de Forumul national, format din:

1. presedinte, ales din randul reprezentantilor structurilor
asociative neguvernamentale de nivel national;

2. secretar general, ales din randul reprezentantilor structurilor
asociative neguvernamentale de nivel national;

3. 6 vicepresedinti, alesi dupa cum urmeaza:

* 4 reprezentanti din partea organizatiilor de tineret ale
partidelor politice parlamentare;
* un reprezentant din partea organizatiilor de tineret ale
minoritatilor nationale;
* un reprezentant al Camerei judetene.

4. 9 membri alesi dupa cum urmeaza:

* 2 reprezentanti ai Camerei judetene;
* un reprezentant din partea organizatiilor de tineret
apartinand sau agreate de partidele politice parlamentare;
* 2 reprezentanti din partea minoritatilor nationale;
* 4 reprezentanti din partea structurilor asociative
neguvernamentale de tineret de nivel national.

(2) Statutul CNTR este elaborat de Consiliul director si aprobat de
Forumul national.

Art. 7. – (1) Fondurile necesare functionarii CNTR se prevad anual,
distinct, prin legea bugetului de stat, la titlul “Transferuri”, pe baza
proiectului de buget inaintat de acesta.

(2) Alte surse de finantare pot proveni din donatii, legate,
sponsorizari, subventii de la autoritatile si institutiile
administratiei publice centrale si locale, precum si din venituri
realizate din activitati proprii sau din colaborari, desfasurate conform
legii.

Art. 8. – La elaborarea politicilor guvernamentale in domeniul
tineretului, Guvernul Romaniei, prin institutiile sale abilitate, are
obligatia de a consulta CNTR.

Art. 9. – CNTR are obligatia de a publica, in extras, si in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, raportul anual si bilantul
contabil.

Art. 10. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la
data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie
contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 21 iulie 2006.
Nr. 351.

10 of 17
« Previous
1
…
8
9
10
11
12
…
17
Next »

Directia Judeteana pentru Sport si Tineret

Author: Poenaru Irinel

Guvernare transparenta, deschisa si participativa!

Contractul Colectiv de Munca

Declaratia de avere si de interese

Unitate în diversitate!

Strategia Uniunii Europene privind tineretul

HOTĂRÂRE Nr. 888 din 14 noiembrie 2013

Legea 195/2001

LEGEA Nr. 350 din 2 decembrie 2005

Consiliul Tineretului din România – CTR

Legea nr. 351/2006 – Consiliul National al Tineretului din Romania