În decursul următorului deceniu, Uniunea Europeană îşi va înscrie acţiunea în cadrul desenat de câţiva vectori desprinşi din natura noii etape a civilizaţiei – societatea informaţională, educaţia şi cercetarea.
Strategia de la Lisabona în domeniul politicilor care vizează tineretul, intitulată „Tineretul – Investiţie şi Capacitare”, arată că tineretul reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, mai ales în actuala criză economică şi financiară şi, în societatea noastră tot mai îmbătrânită, tinerii sunt o resursă preţioasă. Deşi astăzi tineretul din UE se bucură de oportunităţi numeroase, ei se confruntă, totodată, cu provocări dificile, deoarece mulţi părăsesc şcoala şi locul de muncă sau sunt ameninţaţi de sărăcie şi excludere socială. Noua strategie evidenţiază importanţa muncii prestate de tineri şi defineşte măsuri eficiente pentru o mai bună implementare a politicilor privind tineretul la nivelul UE.
Obiective ale Strategiei:
1. crearea de oportunităţi în domeniile educaţiei, ocupării forţei de muncă şi al creativităţii şi antreprenoriatului
propus a se realiza prin câteva măsuri concrete precum învăţarea pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea învăţământului non-formal, combaterea abandonului şcolar, relaxarea condiţiilor pentru favorizarea liberei mişcări forţei de muncă în Uniunea Europeană, diversificarea calificărilor pentru un acces mai facil pe piaţa forţei de muncă europene, dezvoltarea calificărilor tinerilor pentru un acces mai facil pe piaţa forţei de muncă, încurajarea antreprenoriatului tânăr, facilitarea accesului la noile tehnologii
2. îmbunătăţirea accesului şi a participării depline a tuturor tinerilor la viaţa societăţii, incluzând domenii precumsportul şi sănătatea, participarea civică. Măsurile concrete prin care se vor realiza aceste obiective sunt: mobilizarea tuturor factorilor implicaţi, pentru a extrage şi ajuta categoriile de risc, realizarea unor campanii de informare asupra problemelor de sănătate şi stimularea reţelelor de informare pentru tineri, dezvoltarea de standarde calitative în legătură cu participarea tinerilor la viaţa socială sau promovarea chiar şi printre tinerii neorganizaţi în structuri de tineret a tehnicilor de tip e-democraţie.
3. promovarea solidarităţii între tineri şi societate prin accentuarea unor domenii precum incluziunea socială, voluntariatul şi încurajarea unei relaţii ecologice cu lumea înconjurătoare.
Măsuri: accesul la fonduri şi programe europene, iniţierea unor modalităţi de protejare a drepturilor voluntarilor, dezvoltarea unor sisteme naţionale privind mobilitatea tinerilor, realizarea unor campanii de conştientizare a drepturilor fundamentale ale omului şi stimularea abordărilor ecologice de consum şi producţie, în rândul tinerilor.
Generaţia tânără reprezintă o resursă în curs de diminuare, estimându-se că procentul de 20% din populaţie pe care îl constituie în prezent va scădea la 15% până în 2050. Strategia de la Lisabona propune o abordare trans-sectorială, având în vedere atât acţiuni pe termen scurt cât şi pe termen lung, evidenţiind importanţa muncii prestate de tineri şi abordează o metodă simplificată, mai flexibilă, de coordonare între statele membre în legătură cu politicile privind tineretul.
Un accent deosebit se pune, în plus, pe crearea de timp liber şi pe dezvoltarea de oportunităţi privind perfecţionarea calificărilor, aptitudinilor şi a creativităţii, altfel spus, se stimulează abilităţile necesare “locuirii” în viitoarea societate a cunoaşterii prin încurajarea exprimării propriei personalităţi şi a talentelor proprii.
Guvernele statelor membre sunt invitate să înlesnească un dialog periodic cu tinerii europeni.
http://mts.ro/wp-content/uploads/2013/09/doc-1-LexUriServ.pdf